Discurs susținut la Accademia di Romania din Roma cu ocazia Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie 2022)
Ziua Culturii Naționale din acest an este un moment special pentru subsemnatul deoarece susțin ultima intervenție în calitate de ambasador al României în Italia în acest spațiu prestigios pentru arhitectura romană și deopotrivă aeropag al cunoașterii și culturii, al întâlnirii. În multe intervenții am îndemnat membrii comunității să vină la acțiunile organizate de Accademia însoțiți mereu de prieteni care să cunoască îndeaproape valoarea intrinsecă a poporului nostru. Italia a fost pentru mulți oameni de cultură români un loc de referință, în primul rând datorită legăturii ancestrale cu Roma. Și pentru că este ziua culturii naționale am obligația morală să reamintesc rolul Romei în formarea sentimentului național, al emanării politicii naționale a românilor ardeleni și al educației, izvorâte din Școala Ardeleană. De asemenea, îmi face mereu plăcere să amintesc nume mai de demult și mai recente care au însemnat mult pentru legătura culturală a românilor cu Italia: Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Simion Bărnuțiu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Dimitrie Ghica și Duliu Zamfirescu, aceștia din urmă ambasadori acreditați la Roma, apoi, Dinu Adameșteanu, Camilian Demetrescu, Marian Papahagi și lista poate continua. Lor le aduc azi un omagiu în calitate de cetățean român și european și cu autoritatea de ambasador al României la Roma.
Fiind ziua de naștere al lui Eminescu, este firesc să menționez că poetul predilect al românilor făcea parte din curentul spiritului romanticilor europeni (Vigny, Novalis, Lenau, Leopardi, Byron, Lermontov). De Leopardi îl leagă conform analizelor unor critici literari, idealismul și scepticismul sau cântarea trecutului (exemplul clasic la Eminescu fiind Scrisoarea a III-a, în timp ce Leopardi îi elogiază pe patriarhi).
Ideile ce deseori influențează contextul istoric, curente de gândire, direcția vieților noastre, nu vin din nimic, ele sunt rezultatul unei acțiuni culturale. Cultura este sursa vitalității unui popor, dar și a Europei în conjuctura provocărilor actuale.
Cultura ne ajută să interpretăm lumea, să ne înțelegem unii cu alții dincolo de limitele lingvistice sau de rivalitățile istorice, ne permite să ne consolăm, să ne înțelegem și ne determină modul de a acționa. Pictura, sculptura, literatura, muzica, fac parte din memoria omenirii. Fără cultură suntem lipsiți de apărare în fața asaltului ignoranței și al ororilor. Pictura, sculptura, literatura, muzica, fac parte din memoria omenirii. În cultură converg cunoașterea, inteligența și creativitatea. Dacă cultura nu va avea spațiu în viețile noastre, dacă va fi tratată ca ceva de mâna a doua, atunci să nu ne mire că ne îndreptăm către o societate nevertebrată.
Arta ne dă prilej să celebrăm darul vieții. Muzica- ca în această seară- ne ajută să trăim armonii profunde și intense. Când sensibilitatea pentru cultură lipsește, atunci progresul omenirii este pus sub semnul amenințărilor războiului, foametei, pauperizării, a rasismului înțeles în toate sensurile, nu doar unidirecțional cum este descris de literatura clasică, ale discriminărilor religioase și de opinie, culturale, politice, amenințări ce obstaculează construcția unei lumi mai bune.
Cultura ne ajută să redobândim încrederea în OM.
Personal în numeroase ocazii am susținut nevoia investirii în cultura europeană pentru a influența și amplifica tot mai mult sentimentul de a fi european. Promovarea conștiinței europene – în special în rândurile tinerilor- înseamnă cunoașterea trăsăturilor identității europene, a acelor elemente care ne fac să ne simțim apropiați, români, italieni, spanioli, germani, polonezi etc.
Mulțumesc și apreciez buna colaborare cu cei care sunt animatorii culturii române, cu dascălii din cadrul Cursului de Limbă Cultură și Civilizație Românească, a celor care dovedesc prin acțiunile și elanul lor că își onorează funcțiile în Institutele Culturale ale României.
